Îmbătrânim și murim. Acesta e rezultatul final al zbaterii tuturor energiilor și materiilor care există în Univers. De la primul atom până la ultimul om, de la prima stea până la ultima galaxie… moartea e doar o chestiune de timp. Când înțelegi chestia asta, când începi să vezi întunericul de la capătul acestui tunel luminos de spațiu-timp, realizezi că tot ce ai sunt niște momente atât de scurte și de puține încât e un păcat… aproape o crimă să le irosești menținând o iluzie.
Toată lumea te sfătuiește cum să trăiești mult sau ușor, dar nu prea găsești oameni care să te sfătuiască cum să trăiești bine. Doctorul vrea să trăiești mult: ”Nu fuma! Nu mânca grăsimi!”. E meseria lui. E captiv în paradigma asta. Părinții te sfătuiesc cum să trăiești ușor: ”Învață! Fă-te avocat! Pupă-l în cur pe șef și taci din gură! Ia-ți o nevastă gospodină care știe ciorbă!”. Asta e deformația profesională a părinților – să-ți dea să mănânci, să te țină în viață și să te oprească din plâns când faci buba. Mai departe nici ei nu știu ce trebuie făcut. Tac-tu mormăie sfaturi și frustrări personale, mă-ta încearcă să rezolve orice problemă cu sarmale și pateuri cu brânză… . Viața e înspăimântătoare și toată lumea improvizează cum poate.
De când te naști și până devii țărână, nimeni nu-ți oferă răspunsuri la lucrurile cu adevărat importante pentru că nimeni nu le știe. Oamenii inventează certitudini și se scufundă în moliciunea lor reconfortantă, ca vierii tolăniți în noroi. Se lasă capturați de certitudini și vor să te captureze și pe tine ca să nu se simtă singuri sau proști. Nu poți să mergi pe stradă fără să te împiedici de doi trei înțelepți care știu toate secretele și duc o viață demnă de invidiat. Nimic nu-i mai reconfortant pe lumea asta decât o minciună pe care ți-o spui singur.
Din nefericire, nimeni nu-ți spune: ”Tată, eu cred că ar trebui să-ți iei fata de mână, să fugiți în lume și să faceți dragoste ca și cum ați muri în 30 de minute! Aș vrea să te îndrăgostești, să sacrifici ceva și să suferi rău, băiete! Vreau să râzi, să plângi, să te zbați! Vreau să te veselești ca și cum ar fi ultima dată!
N-ai idee cât de puțin o să conteze ce cred eu sau colegii tăi despre tine! În douăzeci ani, tot ce există în viața ta va fi fundamental diferit față de ce știi astăzi. Vei avea alți prieteni și altă iubită, vei locui în alt oraș sau poate în altă țară, iar tehnologia din jurul tău se va fi schimbat de zece ori cel puțin. Vei avea alt serviciu și alte așteptări de la viață. Vei arăta diferit, vei trăi diferit și vei descoperi cariere noi pe care eu nici nu mi le închipui acum pentru că nu s-au inventat încă!
Tu ești ultimul om care ar trebui să aibă păreri concrete sau certitudini despre viață. Răspunsurile altora nu sunt neapărat corecte și pentru tine. Când te chinui să obții validare de la cei din jur, nu ești altceva decât prizonier al lipsei de sinceritate cu tine. Te iubesc, dar ești nimic. Nimic special. Ești praf de stele. Un licăr de energie cauzat de ciocnirea accidentală a unor atomi. Dispari la fel de repede cum ai apărut și ești important doar pentru alte câteva coincidențe nucleare ca mine.
Smerenia, dragostea și respectul față de viață nu trebuie să vină din frică de divin sau de moarte, ci din înțelegerea faptului că nu însemni mare lucru și te sfârșești cu mult înainte să fi înțeles ce ți s-a întâmplat. Trăiește, bucură-te, iubește și apără ce iubești! Bate-te dacă e cazul! Durerea e deseori un lucru bun! Fii respectuos cu cei din jur, dar nu uita că respectul se câștigă greu, se pierde ușor și nu e niciodată atât de reciproc precum crezi. Învață să cânți la un instrument chiar dacă n-ai talent. Făurește sau repară ceva cu mâinile tale, cel puțin odată. Adună povești. Salvează un animal.
Nu te lua în serios. Nu există avere. Nu există carieră. E doar ce ai și ce faci acum, nimic mai mult. Mâine poate o să ai și o să faci cu totul altceva. Aș vrea să vrei și altceva decât 50 de ani de rutină. Oricât te-aș iubi, aș prefera să mori tânăr și fericit decât un bătrân plin de tristețe și otravă. Aș prefera să plâng un erou, nu să trăiesc cu un laș.
Asumă-ți o responsabilitate care nu-ți folosește la nimic și du sacrificiul la bun sfârșit fără să aștepți o răsplată! Dăruiește ceva suficient de prețios încât să te doară cumplit pierderea respectivă. Citește cărțile sfinte ale tuturor religiilor. Toate conțin înțelepciune, dar niciuna nu dezvăluie adevărul absolut. În 90% din cazuri singurul răspuns corect este ”Nu știu!”. Nu da verdicte sau ultimatumuri. Nu pedepsi. Nu ești în măsură să judeci. Rostul lumii este să te înrobească. Încearcă să nu te înrobești și singur cu rigiditățile tale inventate. Încearcă să nu-i înrobești pe ceilalți.
Nu încerca să umpli liniștea cu nimicuri. Las-o să cânte! Oamenii vorbesc mult pentru că se tem de ei înșiși și vor s-o acopere cu ceva. Încearcă să înțelegi că trăiești în liniște și beznă de când te naști și până mori. Zgomotul e generat de frustrările și nimicniciile noastre. E important să poți fi în liniște cu cineva, dar mai ales cu tine. Deslușește-te! Caută experiențe, emoții, sentimente și trăiri. Gustă câte puțin din fiecare gust al vieții! Ce nu te omoară nu te omoară pur și simplu, dar nu te face neapărat mai puternic. Poți suferi și-a doua oară la fel de rău.
Tradițiile nu sunt neapărat ceva bun, ci doar lucruri pe care oamenii le fac în același fel de foarte mult timp. Totul se poate schimba. Nu există forță de neoprit sau obiect de nemișcat. Nimic nu e etern, nici măcar universul. Nimic în lumea asta nu are valoare în sine, ci doar valoarea subiectivă atribuită de noi. Învață să deosebești între ce ți se inoculează mental ca fiind valoros și ce este cu adevărat valoros pentru tine. Abia când vei învăța diferența vei înțelege cât ești de sărac sau de bogat.
Cufundă-ți fața în spinarea persoanei iubite și trage aer în piept. Ascultă-i bătăile inimii. Privește o femeie dormind… sau un bărbat. Cine sunt eu să te judec? În secunda asta, la mii de ani lumină distanță de noi, se ciocnesc două stele. Ar trebui să mi se pară important ce organe genitale te fac pe tine fericit?
Trăiești pe timpul tău și mergi pe calea ta care s-a intersectat accidental cu a mea, iar eu sunt prea sărac mintal și mult prea păcătos ca să-ți fiu un exemplu demn de urmat. Oamenii care se dau exemple demne de urmat și care pretind că știu adevărul sunt niște impostori. Îi recunoști ușor pentru că sunt cei cărora neobișnuitul și necunoscutul le provoacă scârbă sau teamă.”.
Nu știu cum să închei ciorna asta scrisă la foc automat… . Probabil că, în timp, se va transforma în cu totul alt text. Cum spunea odată un taximetrist: ”Life is a tale told by an idiot, full of sound and fury, signifying nothing!”.
27 commentarii
Super articol . Poate ( doar pentru ca e greu sa fac o clasificare, nu ca ar fi necesara ) cea mai superba postare de pana acum .Si , iarasi poate ,o sa restrangi intr- o carte aceste ganduri. Iti multumim .
Astfel grăita Dan Pavel.
“Deslușește-te” e muncă de Sisif iar fiecare dintre noi e un ocnaș, iluzoriu eliberabil pe motiv de comportament ireproșabil. Sau așa (vrem să) credem.
Te-aș lua de bărbat, și fără zestre, fie și cu nevastă, dar după ce divorțez.
Taximetristul ăla n-o fi cel căruia tocmai îi murise nevasta și de aia a luat-o pe arătura filosofică?
Tu zici tare frumos, m-am invitat la tine în blog de doar două zile, dar mă simt ca acasă. Am să mai stau o vreme.
Nu s-a inventat emoticonul pentru tine:) Multumim pentru tot ce impartasesti cu noi!
Te iubesc, omule!
Bem bine, mâncam bine și Futem bine !
https://m.youtube.com/watch?v=IZNMtCXmgBI
Valabil cu minim 10 mil. euro in cont!
Uite că nici nu știu naibii ce să zic deși mi-aș dori, că prea e grozav textul ăsta, că e prea despre noi…și uite că eu sunt speechless. Deci da. Asta e. Bravo, domnule…!
Mulțumesc !!!
Mă puneți pe gânduri, domnule, și am o vârstă. Atâtea idei, la foc automat. Sunteți o rara avis în spațiul virtual. Keep doing this, keep walking in my mind.
Pai ar trebui sa ne-nchinam in fata ta ca bine ne mai luminezi…
Aici e chestiunea…Daca am afla scopul/deznodamantul existentei vietii, lucrurile n.ar mai fi interesante.Sapiensii,singurii dotati cu constienta,s.ar stinge ca specie,cunoscand ca nu exista premiu la final,sau,dimpotriva ar concura mult mai abitir,pentru a atinge scopul.(asta ,ar duce,la fel,la extinctie,autoextintie).Tot ce se misca,de la bacterie pana la balena,paraziteaza bolovanul asta sferic fara sa.si puna probleme existentiale(aparte de umani).Si funcioneaza…Cat timp vietuim in bezna,fara a ni se face cunoscut „Adevarul”,totul are un oarecare sens,dat de inventii omenesti gen zei,reincarnari,evolutie spirituala,viata de apoi,universuri paralele,etc.Asta ne face oameni,varful piramidei…Cineva a facut imprudenta sa modifice un cimpanzeu, care ,cu timpul, calatoreste in spatiu,insa fara sa se cunoasca nici macar pe el insusi.Tot ce credem ca cunoastem,de fapt sunt ipotezele altor cimpanzei,ridicate la nivel de dogma/certitudine, si insusite ca si proprii… Totul e o minciuna generala, si cat timp ramane asa, filmul continua si viata are sens.
Bravo, domnule,gandurile dvs pot zbura departe, chiar daca incorsetate in aceleasi matrite omenesti, dezvoltate pe temelia altor ganduri umane. Tot ce stim sigur,e ca stim nimic!
”Pierdut, ofer recompensă!”
Soundtracku’ acestui articol 🚀
https://youtu.be/-k2okY34q0w
Unii găsesc toata inutilitatea asta a noastra ca fiind pesimistă. Ce-i drept te cam caci pe tine de frică cand reusesti sa mai tai din funiile „ancorelor” si vezi ca de fapt tinzi spre 0. Era un joc de carti, cred ca West unde castigator era evident cine aduna cele mai multe puncte. Dar daca era cineva care la sfarsitul jocului ajungea la 0, era castigator. Nu pretind nici cum ca as sti vreo ceva, dar pt ca imi place sa ma pish impotriva vântului si pentru ca viata bate filmul, prefer sa pariez ca trebuie sa tind sa fiu 0 ca sa ajung la infinit. Dicstractie placfuta!
Nu impartasesc aceleasi idei decat partial. Tipul nu are notiuni despre fizica, despre mecanica cuantica. Nu doresc sa intru eu in amanunte si nici sa par un atotstiutor dar energia nu moare informatia energetica este infinita iar noi…, nu suntem „camionul” noi suntem soferul, ce face soferul cand simte cu mult inainte ca masina nu mai poate functiona ? Coboara si merge mai departe. Asta se intampla cu suflul nostru Divin, cu constiinta noastra care ste energie pura.
Tu esti gay! Oare cand o sa-ti admiti lucrul asta?
Mi se pare un pic pueril acest articol. Deși conține destul de multe sfaturi bune, realitatea nu-i asa de gri precum scrie aici. Există în viața asta adevăruri absolute; legile fizicii și ale chimiei sunt aceleași în tot universul, iar noi avem instrumente pentru a descoperi aceste adevăruri fundamentale care stau la baza întregului univers.
Și deși nu putem știi nimic cu certitudine absolută, avem capacitatea să facem predicții cu un grad mai mic sau mai mare de certitudine.
Așa că da, sunt multe cazurile în care știi ce funcționează mai bine.
Tradițiile sunt valoroase în măsura în care conțin astfel de predicții verificabile, pentru a știi care sunt bune, trebuie să învațăm să le recunoaștem.
E adevărat că nimeni nu îți poate spune care e secretul vieții, deoarece el nu a fost descoperit, însă de multe ori poți fi cert până la o anumită limită de ce se va întâmpla dacă vei acționa într-un anumit fel. De acici bine proverbul cu „ce nu te omoară te întărește”: a doua oară când te vei întâlnii cu o situație similară poți știi ce nu funcționează, însă trebuie să ai a opacitatea să înveți din greșeli, altfel te vei bloca într-o suferință continuă.
Depinde de noi ce vrem să facem cu viața noastră, însă istoria și știința ne pot învăța cum să facem aceste lucruri dar și ce trebuie evitat.
De fiecare dată mă bucur că te-am descoperit și că ne împărtășești gândurile tale! Jos pălăria!
Foarte interesant…
Gânduri de moment… Mulți continuă să caute, cercetează și informație alternativă, acumulează informații din ce în ce mai corecte, încep să înțeleagă imaginea de ansamblu și acceptă că realitatea este diferită față de cum a perceput-o cândva. Cine continuă să cerceteze critic filozofiile vieții… va ieși, în cele din urmă, din abisul incertitudinilor în care suntem captivi… de cele mai multe ori fără să realizăm. Articolul conține chestiuni cu care sunt de acord, chestiuni cu care NU mai sunt de acord și chestiuni cu care n-am fost niciodată de acord. Însă, după câte pricep… fundamentul acestor convingeri enumerate în articol se bazează pe TEORIA EVOLUȚIE din NIMIC a existenței vizibile. În acest context… NU este de mirare că autorul articolului promovează ideea că am apărut din nimic, trăim extrem de puțin și murit pentru eternitate… deci, la dracu… să avem compasiune, să fim morali, să nu facem rău nimănui, dar… să ne trăim fiecare clipă ca și când mâine am muri… Genul acesta de „filozofie” a circulat, cu precădere, în cel de-al doilea război mondial și, mai ales, în America în timpul războiului din Vietnam. Și, s-a concretizat în mișcarea Flower Power… Make LOVE… not war… Acesta este și mesajul fundamental al articolului… Make LOVE -pe rupte și cu oricine (fiindcă asta NU face rău nimănui)… căci viața trece mult prea repede și poți muri pe neașteptate, oricând, la orice vârstă.
Frumos scris!
As zice ca sunt destul de multe limitari, pentru ce sustine articolul. Cand vrei sa faci un bine absolut, il prezinti absolut,
…De data asta n-am sa spun nimic, caci nimic n-ar mai fi de spus (si de adaugat)… M-ai lasat fara grai!…
Multumim pentru tot ce impartasesti cu noi.
Bun textul. Așa ne place nouă, ăștia cinici, să privim viața în față, cu pieptul gol și fără anestezie. In secret, mai vrem și noi uneori să fim mințiți frumos, cand ne săturăm să batem mingea singuri prin curtea școlii…
Contrapunct
https://youtu.be/-c6Zbi3tbMg